De ce nu-ți iese în CAMERĂ la fel ca în PALETAR?
Ai ales culoarea perfect.
Ore întregi cu mostrele în față.
Și pe perete... nu e ce vedeai tu în paletar (!)
Ai greșit tu?
Nu tocmai.
Dar există cel puțin 7 motive pentru care o culoare arată diferit pe mostră față de cum arată pe peretele tău.
Despre asta este acest articol.
--------------------------------
Dacă preferi video, dă click mai jos, îl poți vedea direct pe Youtube.
Dacă preferi să citești, găsești mai jos textul.
--------------------------------
Iar dacă te pregătești de un proiect de design
sau pur și simplu vrei să-ți clarifici direcția,
găsești la finalul articolului resurse și recomandări utile pentru pasul următor.
Te păcălește paletarul?
„Albul ăsta bate-n verde sau mi se pare mie?”
Te-ai chinuit ore întregi cu mostrele în față să alegi cea mai frumoasă nuanță pentru draperie, canapea sau pereții tăi, însă la final, stând în cameră, constați că nu se vede cum credeai tu că o să iasă?
Sau ai observat că, după zugrăveală, culoarea pe care o vedeai pe perete cu camera goală și cu muncitorii în ea… o percepi cu totul altfel la final, când camera este terminată: cu mobilierul instalat, cu perdele și draperii, eventual cu tablouri sau artă pe pereți?
Sunt multe motive pentru care se întâmplă asta. Hai să vedem în care punct s-a rupt filmul și să trecem în revistă o serie de aspecte de care este bine să ții cont ca să eviți riscul de a rata schema coloristică pe care o visezi.
Ce excludem din discuția de astăzi
Ca să ne concentrăm pe ce contează cel mai mult, excludem din această discuție:
- influența luminii (sau lipsa ei)
- nuanța intrinsecă a obiectului sau vopselei (unele chiar au o anumită tentă care, în anumite condiții de lumină, este mai evidentă)
- anumite caracteristici constructive ale spațiului
Și totuși, chiar și excluzând astea, mai rămâne ceva pe listă?
Da.
(Și îti propun sa faci o inventariere acum pe loc sa constientizezi daca ti se aplica – daca te impacteaza ceva de acest tip.)
Deci hai sa le luam pe rand pe cele mai importante:
- MARIMEA SUPRAFETEI
Nu imi doresc sa intru intr-o polemica, pe acest subiect parerile sunt impartite.
In general cand alegem vopsele sau textile, o facem pe baza unor mostre de dimensiuni relativ mici.
Iar, ulterior, cand le aplicam pe suprafete mari, ca si regula generala, si desigur asumand ca pastram alti parametri constanti (gen lumina, unghiul de expunere, textura etc.),
Deci o nuanta mai intense sau mai inchisa de pe o mostra mica va aparea mai deschisa si /sau mai palida pe o suprafata mare.
Cu o notabila exceptie, pe care am vazut-o confirmata la nenumarate de camere de baieti de-a lungul anilor… Albastru se ‘intensifica’ in suprafata mare, prin urmare este de preferat sa aleg 1 sau chiar 2 tonuri mai slabe in moastrar, ca sa nu rezulte pe perete un albastru cu totul coplesitor…
- APROPIEREA / DEPARTAREA
Culorile ‘tari’ si patternurile ‘mari’ apropie visual, iar culorile pale, sterse, nuantele deschise, precum si patternurile/modelele mici par mai indepartate.
Iar aceasta regula arhicunoscuta poate fi folosita inclusiv pentru a corecta ‘defecte’ constructive ale spatiilor, insa fara sa ne imaginam ca va face minuni de una singura..
- PROXIMITATEA sau ADIACENTA
O culoare pare mai STRALUCITOARE sau mai INTENSA atunci cand este amplasata ALATURI de o nuanta mai STEARSA…. Si invers…
La randul ei poate parea mai STEARSA atunci cand este plasata ALATURI de o nuanta mai STRALUCITOARE sau mai INTENSA
- TEXTURA si grad de LUCIU
Finisajele /suprafetele de tip MAT absorb lumina si vor parea ca avand o nuanta mai INCHISA, iar cele de tip LUCIOS reflecta lumina si vor parea ca avand o nuanta mai DESCHISA
Acesta este motivul spre exemplu pentru care se sugereaza ca in spatiile mici sau lipsite de lumina naturala sa fie folosite cu generozitate suprafete lucioase, care reflecta la maxim putina lumina disponibila.
- ' MOOD ', EMOTIE si STARE
O culoare poate parea mai VESELA atunci cand este folosita in ANUMITE COMBINATII
Sau poate parea mai BATRANICIOASA langa un set de culori 'mai traditionale'….
Iar asta se poate intampla atat cu nuante ‘deschise’ sau culori considerate ‘calde’, precum galbenul sau bejul… Insa si cu alte culori mai intense, precum rosul, sau culori considerate reci, sau macar ‘racoritoare’, precum verdele sau albastrul
Scrie-mi in comentarii care te-a suprins, cu ce idee noua pleci si eventual care te preocupa/sacaie cel mai mult – ca sa revin asupra acelui subiect- eventual cu mai multe demonstratii si solutii.
(Si nu uita sa pornesti totdeauna cu implementarea doar dupa ce ai o imagine a atmosferei pe care doresti sa o creezi. Daca nu l-ai vazut deja, in acest sens te poate interesa un video publicat anterior, click aici.)
- ' GALAGIA VIZUALA ' (e.g. troacele)
O culoare poate parea mai ' IMBACSITA' atunci cand este plasata intr-un noian de culori INTENSE si/sau STRALUCITOARE
Insa poate fi PUSA in VALOARE intr-un set de culori cu mai putin protagonism
- PROPORTII si FORME
Unele OBIECTE pot fi facute sa para mai MICI sau mai MARI prin alegerea culorilor obiectelor respective si a fundalului
FORMELE pot fi EVIDENTIATE prin culoare... si invers ...
FORMA ne face sa percepem altfel o CULOARE
👉 Alte articole conexe aici pe Blog
Te-ar putea interesa și:
Gresie și Faianță pentru un interior STILAT ? Da. Dar nu oricum!
Cât DUREAZĂ o AMENAJARE ?
Estetica LEMN (model, textura, culoare) la PARCHET, MOBILIER, UȘI, TÂMPLĂRIE
GREJ si BEJ alternative la GRI ca nuanțe-suport
PINTEREST… Noroc sau nenorocire? 🤩
