Paleta ROZ PUDRĂ - Cum echilibrezi schema de culori

Cred că tuturor  femeilor  ne place  nuanța  roz  prăfuit. 
Aici aparent n-ar fi o mare discuție.

Și  chiar  și  bărbaților  le place.

Dar  mai  de  la  distanță  cumva...

Adică fără discuție vor s-o vadă pe  femeia  lor  îmbracată  așa,  în acest roz discret, pentru că pare-se o percep și ei ca pe o  nuanță  foarte  rafinată,  nu doar  dulce - feminină  și total neagresivă.

Ba chiar, și când e vorba de  design  interior,  din ce am observat, multora le place  o  imersie  într-o asemenea nuanță caldă, dar ideal e să fie  de  durată  relativ  scurtă.

Și mai ales, ideal e să fie...  ’la alții’.

Deci într-un spațiu exterior.  Fie public, fie privat.  Dar al altora.

Nu  în spațiul lor, nu în casa, dormitorul, baia lor.

Mai ales vorbim aici de bărbați cu doză mare de  energie  masculină.

Iar revenind  la  noi,  femeile ... poate totuși ar fi și aici  o  mică  discuție  de făcut.

Am zis că nouă, femeilor, clar ne place rozul prăfuit.
Pentru că nu e doar de când s-a lansat în diverse combinații, eventual mai lucioase, eventual combinat în faimosul  rose - gold, care a intrat zdravăn în viețile noastre în toate formele.

Ne plăcea și de dinainte.

Dar  oare  nouă femeilor ne place rozul  într-atât  încât să ne facem  interioare  roz  acasă?

Ne place total, în orice condiții?

Ne place peste măsură?

Fără măsură chiar?

Hai să ne gândim puțin împreună la asta...

Dac-ar fi să sumarizez  concluzia  mea  în două vorbe, o rezolv cu una singură:

P r u d e n ț ă .

Este ceea ce recomand eu la folosirea rozului în design interior.

Și prudență  în  ce  fel ?

Pe scurt aici aș zice:

Prin folosire  cu  măsură,  deci în cantități rezonabile.

În  proporții  adecvate raportat la  celelalte  culori  din  schemă.

Și cu o  anume  amplasare,  adică doar pe anumite obiecte, finisaje etc.

Dar înainte să-l mai tocăm, hai să zicem câteva din  denumirile  sub care îl întâlnim:

În română ar fi:
roz  praf,  roz  prăfuit,  roz  pudră. 

În engleză îl găsim ca  blush  pink,  powder  pink,  dusty  pink.
Chiar și  dusky  pink   (asta are un ton mai cald, oarece doza de oranj, care face legătura cu amurgul).

Și ca să terminăm discuția cu  emasculatul  bărbaților  dacă îndrăznești, ca femeie, să propui un  roz  într-o  încăpere  care este  spațiu  comun  al  cuplului  sau  al  familiei.

Pare universal acceptat faptul că energia masculină  nu  tolerează în spațiul propriu de locuit o culoare clarissim feminină.

De un roz fiind vorba, cât ar fi el de prăfuit și de rafinat.

O cravată sau o cămașă, e altceva.
Dar în bârlog să-i pui roz, e foarte greu de acceptat se pare.

Legat de  subiectul  delicat  al  negocierii  în  cuplu  într-o amenajare, am mai comentat, inclusiv despre doza de ipocrizie aferentă, în 2 materiale video pe  canalul  de  youtube,  click aici. 

Depășind acum punctul cu reținerea bărbaților  vis-a-vis  de  roz  în locuința proprie.

Deci chiar și dacă ai fi  femeie,  single  și n-ai mai vrea niciodată un partener cu energie (majoritar) masculină,  tot  ai  avea  o  problemă. 

Și anume că e destul de  probabil  să  te  plictisești  de el.
La  roz  mă refer. 

Fie că îți rezolvi în timp copilul interior, în diverse forme.
Sau că îți satisfaci dorința pe alte căi.

Sau că, pur și simplu, te plictisești de o nuanță cu atâta mesaj vizual și personalitate. 

Așa că hai să vedem  cum  poți  să  combini  cu  istețime  o paletă roz și  pe  unde  să îl plasezi, ca  să  nu  ai  regrete.

Să faci doar acele  alegeri  și acele combinații  avantajoase  pe  termen   mediu - lung.

Că eu nu zic să nu îl folosești.

Dimpotrivă.
Sunt nuanțe în  gama  de  roz  care  uneori  salvează  niște finisaje, tâmplării, podele demodate sau deprimante.